duminică, 16 decembrie 2012

Societatea ?



Societatea ?
O nebuloasa care te obliga sa imbraci diferite vesminte pentru a te putea declara ‘om’.De ce nu putem imbraca haina angelica a inocentei si cu o figura candida sa putem pasi in  societate ?Cu primul pas facut observi ca sandalele tale albe in stil roman s-au murdarit de un cenusiu..mai faci  un pas si cealalta sanda are aceleasi destin.Deschizi cotidianul si fruntea ti se intuneca si gandurile tale incep o furtuna dionisiaca.Inevitabilul s-a produs :apolinicul a disparut,ramanand poate o farama foarte mica.Dar, societatea  te prinde in mrejele ei, iti creeaza sentimente din cele mai putin pure, te face sa simti ca o a doua doamna Brodie,care este orbita de dragostea pentru fiul ei Matthew.Desi, iti sunt starnite astfel de simtiri, tot ea va fi cea care iti va dovedi ca  aceste doua substantive :societate si sentimente sunt de fapt oximorone.Nu e o lectie specifica gramaticii limbii romane, ci una care trebuie scrijelita pe centrul animei.
Dar, eu fiind un elev mediocru, niciodata nu imi invat lectia !

 http://www.youtube.com/watch?v=zCsuKp9ewLY

marți, 1 mai 2012

on ne change pas

Nu cred in schimbare...o vesta noua nu poate ascunde ceea ce este realitatea...aparenta va duce treptat catre esenta, un gest poate trada eul, fondul..dar tristetea nu poate fi invaluita  cu foile aparentei, ea poate fi tradata printr-o singura privire...poate tristetea sa duca la purificarea sufletului?poate sa ne faca sa ne oprim un moment sa reflectam?cum poate fi ea alungata?raspunsul:asteptand ca o raza de soare sa patrunda in aceasta nebuloasa, si sa sape adanc,adanc catre apolinicul izvor al sufletului...dar de unde vine aceasta raza de soare?dupa o ploaie purificatoare si un arc in cer colorat va izbi si soarele din dorinta de a ridica capul si a-l vedea..misterioase cai sunt cele ale labirintului in care ratacim zilnic fara un ghem ajutator..

joi, 12 ianuarie 2012


Ce n’est pas possible que nous n’observons pas le moment, où la chance est passée autour de nous ? Comment on peut prendre la décision correcte ? Le monde, aujourd’hui ne me laisse pas froide, je vois autour de nous seulement des choses. Je vais et je regarde autour de moi, je ne vois pas les hommes .Où sont-ils ? Oh, je suis tranquille, j’ai vu un homme…Mais, où sont les autres ? Un autre jour passe et je peux affirmer que les hommes n’existent pas….C’est peut-être la raison pourquoi la chance passe rarement…parce que les hommes ont disparus.
Je ne veux pas être un homme déshumanisé……